Igiena si microbiologie – Modulul 1

In aceste pagini sunt tratate in mod detaliat generalitati despre conceptul de igiena,  rolul unei dezinfectari igienice a mainilor si „capcanele” masurilor de dezinfectie a suprafetelor. Va recomandam sa studiati intai prezentarea PowerPoint deoarece contine bazele igienei, mangementului igienei si microbiologiei. Prezentarea PowerPoint a modulului 1. Modulul 1 in format PDF. Definitii

Dezinfectia igienica a mainilor

Fara indoiala, din punct de vedere stiintific mainile au un rol major in raspandirea microorganismelor si a bolilor. Studiile de biologie moleculara au aratat ca germenii se pot transmite prin strangerea mainii si pot fi detectati chiar dupa 5 strangeri de mana succesive. O reducere a florii pielii este de aceea o masura importanta de igiena.

Igiena generala

Avand in vedere masurile generale de igiena in alimentatie exista un numar de factori importanti cum ar fi ventilatia, umiditatea, disponibilitatea alimentelor si a materiilor prime si starea generala de sanatate a personalului. Starea generala de sanatate este mai proasta iarna si de aceea trebuie luate masuri pentru a reduce transmiterea patogenilor in aceasta perioada a anului. Luand acesti factori in considerare trebuie dezvoltat un plan specific de igiena  ce sa defineasca cat de des se aplica masurile de curatare si dezinfectie, ce tipuri de agenti de curatare si de dezinfectie trebuie folositi, etc. Un plan de igiena trebuie sa fie intodeauna „croit” pentru fiecare zona specifica . Asadar masurile de igiena pentru o bacanie vor fi diferite de cele luate pentru o unitate de procesare a carnii. Pentru a se determina nivelul masurilor de igiena ce se vor lua trebuie sa se ia in calcul riscurile ce se pot ivi la manevrarea unui tip anume de aliment sau materie prima. Unul dintre riscuri este cel cauzat de microorganisme, care poate fi estimat fie avnd in vedere experienta unitatilor de productie similare, fie prin analiza bacteriologica a probelor  luate de la locul de productie. Baza o costituie prelevarea initiala de probe bacteriologice pentru a se determina tipul si numarul bacteriilor si fungilor prezenti. Conform cerintelor introductive ale HACCP este obligatorie o prelevare periodica, de obicei de 4 ori pe an, analizele initiale pot fi folosite ca martor la evaluarea eficientei si conformitatii masurilor de igiena aplicate.

Spalarea igienica a mainilor

In general acesta se face inainte si  dupa pauze (de ex. cea de masa), dupa folosirea toaletei, dupa contactul cu zone contaminate sau alimente/materii prime si de asemenea dupa suflarea nasului. Procedura comuna consta in clatirea cu un dezinfectant de maini alcoolic timp de 30 de secunde.Este preferabil folosirea unei solutii alcoolice preparata in asa fel incat timpul de evaporare de pe maini sa fie de cel putin 30 de secunde. Persoanele ce prezinta rani deschise trebuie sa-si aplice un bandaj hidrofug in asa fel incat sa poata fi dezinfectata suprafata de piele ramasa. Datorita numarului mare de microorganisme ce se gasesc pe maini si de asemenea datorita faptului ca mainile intra in contact cu suprafete ce trebuie sa fie sterile dezinfectia igienica a mainilor este cea mai importanta masura de a reduce incarcatura microbiana in unitatile de productie. Cu tota importanta si eficenta acesteia multi angajati „uita” sa indeplineasca acesta procedura. Motivele lipsei de performanta sunt numeroase, cum ar fi:

Asadar cea mai importanta sarcina nu este asigurarea de multiple solutii de dezinfectie a mainilor ci schimbarea modelului comportamental al omului.  Auditul efectuat a aratat ca educarea si informarea duc la constientizare crescuta a riscurilor si in subsidiar la un procentaj mai mare de eficienta. Imaginea arata gradul de curatenie la care se poate ajunge prin training si educatie. Imaginea arata reducerea incarcarii microbiene prin spalarea igienica. Aceasta incarcare se poate reduce si mai mult prin folosirea dezinfectantilor!

Dezinfectia suprafetelor

Masurile de dezinfectie a suprafetelor se aplica pentru protectia personalului si a consumatorilor si pentru a intrerupe lantul contaminarii. Se va alege tipul de dezinfectant potrivit pentru patogenii specifici. Tipul si puterea (eficienta) dezinfectantilor au o clasificare internationala de la clasa A pentru organisme sensibile pana la clasa D ce include produse ce pot distruge spori extrem de rezistenti la caldura.

Produsele din clasele A si B sunt de obicei suficiente pentru dezinfectia in unitatile legate de alimente efectuata pentru neutralizarea bacteriilor vii precum si a unor virusi  (ai hepatitei, SARS-Sindromul respirator acut sever, Norwalk- Calicivirus cu transmitere fecal-orala, responsabil de aproximativ o treime din gastroenteritele acute non-bacteriene, cu caracter epidemic ) care sunt inactivati prin aplicarea acestor masuri. Dorim sa subliniem ca pot fi folositi doar dezinfectantii certificati. Lista cuprinzand dezinfectantii agreati este disponibila la agentiile nationale pentru sanatate si igiena. In Germania de exemplu fundatia “Verbund für angewandte Hygiene” (VAH) publica o lista nationala de dezinfectanti certificati si testati pentru toate tipurile de dezinfectie (mhp publishing). In caz de  epidemie autoritatile locale pot impune masuri speciale de dezinfectie. In acest caz doar dezinfectantii de pe lista  RKI (Institutul Robert Koch)  pot fi folositi. O cerinta preexistenta extrem de importanta pentru eficienta dezinfectiei este gradul de curatenie. Importanta rezida in faptul ca microorganismele sunt protejate de mizerie (biofilme) si ca dezinfectantii pot fi afectati de prezenta materiilor organice (reziduuri), in special sange si mucozitati. De asemenea exista dezinfectanti ce pot fi inactivati de prezenta sapunurilor, de aceea o clatire atenta trebuie sa fie efectuata inainte de aplicarea dezinfectantilor. Ingredientele active comune ale dezinfectantilor sunt alcoolii, aldehidele (formaldehyde, glutardialdehide), clorine si compusi , peroxizi si compusi, compusi quternari. Cele mai cunoscute caracteristici sunt editate in tabelul de mai jos.

The choice of active ingredient often depends on the susceptibility of the surface, as chlorine is known to damage plastics. There is no general rule for the exposure time of a disinfectant, as it depends on the type of active ingredient and the concentration of the ingredient (see VAH list). Alcohols for instance allow shorter exposure times than quaternary ammonia compounds. Many products are composed to allow exposure times of 5-15 minutes, if applied in original concentration. The exposure time of disinfectants however is massively extended when diluted with water. Conversely, one should never apply a disinfectant at concentration higher than recommended, as many disinfectants need a certain amount of water to in order to penetrate cells.